singultus

An Elementary Latin Dictionary

(singultus, ūs) m

GVOR-, a sobbing, panting, choking, convulsive sigh (only abl sing . and plur., and acc plur .): fletum cum singultu videre: Singultuque pias interrumpente querellas, O.: Mitte singultūs, H.: ‘vale’ pleno singultibus ore dixit, O.— The death-rattle : Ilia singultu tendunt, V.: longis singultibus ilia pulsat, V.